P R A F

1

Mi-am dat seama ca n-am mai mirosit de mult a praf. Poate pentru ca n-a mai fost de mult primavera sau poate ca nu m-a mai prins primavara de mult. Mi-am citit zilele trecute din autorul meu preferat si m-a apucat o astenie ca cea de primavara, dar pentru suflet. Mi-a venit sa port sosete sau picioare desculte, sa o iau la fuga dupa vant, sa ma bat in talpi si sa-mi miroasa mainile a praf inca o data.
Pe vremea cand aveam timp sa observ schimbarea anotimpurilor, asteniile erau treburi de oameni mari la fel ca vanitatea sau migrenele. Cand esti copil privesti rar pe fereastra pentru ca nu esti niciodata pe dinauntrul ei. Nu e nimic trist sau romantic in legatura cu primavara. Copiii nu-s nici tristi, nici indragostiti cand iti intind o floare de cires. N-am mai rupt de mult flori. Copilaria e geniala! Dupa vine lenea, plictiseala, uitarea, oboseala… Aici incepe tristetea, cand stand cu fundul pe treptele din fata casei, aceeasi casa, aceleasi trepte, primavera e alta. Sau tu esti alta. Si primavara nu te mai cunoaste. “Ca sa vezi, ai crescut mare!”, mi-ar spune primavera. Si oricat de mare m-ar vedea sau m-as crede, uneori goala de compromisuri, in goana mare si in zgomot de alergatura, m-as face mica, cum ma stiu si ma stie… Poate pentru ca n-am mai mirosit de mult a praf.

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

I was wearing:

Zara skirt and leggings

H&M body, shoes and blazer

Guess watch

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s