Mergeam deja de ceva vreme, drumul era oricum gol, nu era nici macar ziua inca si desi nu ma grabeam nicaieri, nu-mi doream nimic mai mult decat sa fi fost acolo inca de ieri. Era cumva liniste si nu-mi zbura mintea la nimic. Rotile pe asfalt, cantecul din radio, un text pe What’s App, zgomot de zambet, vant si apoi marea.
In picioare, fata in fata cu marea, nu-mi lipseste niciodata nimic.
Avem un trecut impreuna. E momentul meu de luciditate. Nu poti sa te prefaci cand esti prea fericit.

-Imi vine sa-mi aprind o tigara.
-Fumezi?
-Nu.
-…
-Nu s-a schimbat nimic.
-Ai spus de multe ori asta…
-Tu nu te repeti?
-Tot eu, tot tu, tot eu, tot tu…
-Ha! Stii intr-o zi n-o sa mai plec niciodata!
-Marea iubeste o fata…
-Fata iubeste o mare…
-Tot eu, tot tu, tot eu ,tot tu…

A trecut atata timp. Si ce timp! Am implinit ani, am uitat mult si din cand in cand mi-am adus aminte ca timpul trece repede, ca e ziua mea iar, ca eu-s tot eu, ca marea-i constanta mea si ca mai tineri de-atat nu vom fi niciodata.

I was wearing:

Levi’s shirt

Maison Scotch jeans

Ovye boots

H&M sunglasses