Azi ma simt ca o soseta folosita. Una fara pereche. M-am imaginat la picioarele lui Fred Astaire, gaurita de miscarile ritmice din Roberta si cumparata la licitatie de un negru pentru nici doi galbeni. Macar mi-am trait momentul de glorie. Oamenii nu se uita in jos foarte des. Privesc mereu desupra nasului lor, nu-si traiesc niciodata succesul in varful picioarelor si dau piept cu viata lovindu-se cu capul. Cu toate astea, atata timp cat oamenii nu se vor dezbraca de ei insisi, atata timp cat nu vor renunta la siretlicuri, trucul va fi mereu in mainile celor stapani pe picioarele lor. Dar nimeni nu priveste sosetele. Sosetele se privesc intre ele, uimitor nu sunt nicodata singure, se zdrentuiesc regulat, luand-o de la capat iar si iar si cand raman fara pereche ar putea sa-si vanda si sufletul una pentru cealalta. Si acum asculta-ma, gaurile din sosete lasa intotdeauna urme!

I was wearing:

Zara trousers, blazer, shoes and belt

H&M top

DKNY bracelet